În perioada august-septembrie 2013, iconografii Toma Chituc şi Mihai Coman au pictat în tehnica frescă paraclisul subteran de la mănăstirea Sfântul Teodosie de la Brazi, din judeţul Vrancea

Toma Chituc (n. 1978), hurezean la origine și plecat în București odată cu începerea studiilor de specialitate la Liceul de artă ”Nicolae Tonitza”, a absolvit Facultatea de Arte Decorative și Design a Universității Naționale de Artă din București la clasa profesorului Viorel Grimalschi (2002).

Mai târziu a început lucrul în zona artei religioase, fie urcând pe schelele de pe șantiere de pictură, fie coborând în intimitatea atelierului, într-o mișcare continuu alternantă și subtil hrănitoare.

Mihai Coman este asistent universitar al Facultăţii de Teologie din București, catedra de Artă, pictor bisericesc atestat și membru al Uniunii Artiştilor Plastici și al grupului Eikona.

A studiat pictura în Sfântul Munte, la Mănăstirea Xenofont, și la Atena, fiind elev al profesorului universitar și zugravului de biserici Geórgios Kórdis. În prezent, trăiește și lucrează în București, fiind căsătorit și având doi copii.

Sfântul Teodosie s-a născut în Vrancea, în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Acesta a vrut încă de mic să îşi închine viaţa lui Dumnezeu şi a devenit călugăr.

El cugeta permanent la Dumnezeu şi stătea în apropierea dascălilor din mănăstiri pentru a învăţa cât mai mult.

Fiind ales episcop al Romanului şi apoi mitropolit al Moldovei, el era blând, răbdător, drept şi iubitor de semeni, ajutându-i pe credincioşi cu vorba şi cu fapta.

În toamna anului 1694, tătarii au năvălit şi la schitul Brazi. Aceştia i-au cerut să le predea avutul şi obiectele de preţ. Pentru că Sfântul Teodosie a refuzat, aceştia i-au tăiat capul.

Moaştele Sfântului Teodosie au fost descoperite printr-o minune.

Sfântul Antipa de la Calapodesti (1816-1882), pe atunci frate la Mănăstirea Brazi, mărturiseşte:

Înainte ca arhim. Dimitrie să fie stareţ al Mănăstirii Brazi din Moldova, el a trăit viaţa pustnicească aspră într-o pădure mare, unde din întâmplare a găsit îngropat un vas mare plin cu bani de aur.

În vas a găsit o însemnare, în care se spunea că aceşti bani sunt de la Mitropolitul Teodosie, care i-a ascuns acolo, prevăzându-şi sfârşitul său mucenicesc din mâna turcilor.

În însemnare se mai spuneau şi acestea: "Cine va găsi aceşti bani este îndatorat să zidească din ei o mănăstire şi trei schituri" şi că "la terminarea de zidit a celui din urmă, al treilea schit, va afla şi moaştele mele".

Arhim. Dimitrie mărturiseşte într-o însemnare din 20 februarie 1842, că după ce a terminat de construit şi cel de-al treilea schit, săpând în curte mormântul sau, a aflat sicriul cu moaştele Sf. Teodosie.

La 6 mai 1842, moaştele Sfântului Teodosie au fost aşezate într-un mormânt nou, zidit în partea de nord a paraclisului subteran de la Mănăstirea Brazi.

După un scurt timp, capul său a fost scos din mormânt şi aşezat spre închinare în biserică, probabil tot de către stareţul Dimitrie.

El a rămas în paraclisul subteran până la desfiinţarea aşezământului, în 1959, când a fost pus înapoi în mormânt.

După redeschiderea mănăstirii, în urma lucrărilor de restaurare, maică Iustina a redescoperit la 20 martie 2000, moaştele Sfântului Teodosie.

Hotărârea canonizării Sfântului Teodosie s-a făcut în şedinţele Sfântului Sinod din 4-5 martie 2003.

Slujba de proclamare a canonizării a avut loc la 5 octombrie 2003, chiar la Mănăstirea Brazi.