Cuviosul Aristoclie Athonitul

24 August 2013

Cuviosul Aristoclie Athonitul, în lume Alexie, fiul lui Alexie Amvrosiev, s-a născut în anul 1846, în Orenburg, din Munții Urali. După moartea soției lui, în 1876, a plecat în Sfântul Munte al Athonului și a intrat în Mănăstirea Sfântului Pantelimon.

st-aristocles

Pe 12 martie 1880 a fost tuns monah și a primit numele de Aristóklis. În anul 1884 a fost hirotonit diacon și preot, iar în anul 1886 a fost tuns monah în schima mare. În 1887 a fost trimis la metocul Mănăstirii din Moscova, unde s-a arătat a fi un nou ctitor și părinte duhovnicesc al multor suflete. În timpul șederii sale în acest metoc, între anii 1891-1894, a desfășurat în jurul său o importantă lucrare duhovnicească.

Între anii 1895 și 1909 s-a întors la mănăstirea sa din Muntele Athos, iar între 1909 și 1918 a revenit la metocul din Moscova.

Cuviosul Aristóklis era împodobit cu harismele înainte-vederii și al facerii de minuni, prin care ajuta multe suflete. Iubirea lui jertfelnică și inima sa milostivă înmuia și cele mai împietrite inimi. O mulțime de oameni aflați în nevoi și-au aflat izbăvirea alături de el, încât, cu dreptate a fost numit „starețul Moscovei”.

Fericita sa adormire a avut loc pe 24 august 1918, în chilia sa din mănăstirea Sfântul Pantelimon. Și-a făcut de trei ori semnul sfintei cruci, privind icoana Maicii Domnului Gorgoepíkoos [Grabnic Ajutătoarea], la care avea o evlavie deosebită și în cinstea căreia a construit Biserica, iar apoi și-a încredințat în pace sufletul său Ziditorului.

gorgoypekoos

Trupul lui a fost îngropat sub Biserica Maicii Domnului „Grabnic Ajutatoarea” din Moscova. În anul 1923, ca să nu fie profanat de atei, a fost mutat în mănăstirea Cuviosului Daniil, așa după cum proorocise mai dinainte. În anul 2001, Patriarhia Moscovei l-a trecut în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Ruse, iar dezgroparea cinstitelor sale moaște s-a făcut în anul 2004, fiind așezate în biserica metocului, unde continuă să facă minuni și să răspândească bună-mireasmă.

Sursa: Monahul Moise Aghioritul, Sfinții Sfântului Munte, ed. Migdonía, Tesalonic 2007.

Cuprins
Adrese ale altor pagini WEB