Cuviosul Simeon Noul Stâlpnic – 24 mai
24 May 2014
Cuviosul Simeon Făcătorul de minuni. Frescă ce datează din 1547, Mănăstirea Dionysíou (Sfântul Munte)
Cuviosul Simeon Făcătorul de minuni (521-596) a fost un ascet creștin din Bizanț, care a trăit în secolul VI. Pomenirea sa se face pe 24 mai.
Capul cuviosului Simeon Făcătorul de minuni sau Noul Stâlpnic. Se păstrează la mănăstirea Neamț. Coroana de aur în care este păstrat poartă inscripția voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt.
S-a născut în Antiohia, în anul 521. Încă de la o vârstă fragedă, a simțit o atracție deosebită spre anahoretism, alegând ca formă de asceză stâlpismul, fapt pentru care a și fost numit Noul Stâlpnic.
A trăit în pustiul de lângă orașul Antiohia. Datorită minunilor săvârșite de el, locul nevoinței sale a fost numit Muntele Minunat. Prin modul său de viață, a atras mulțime mare de ucenici și tineri asceți, precum și nenumărați pelerini. Inițial, ucenici săi locuiau în colibe. Mai târziu, însă, au construit un întreg corp de clădiri, precum și o biserică, în care erau săvârșite sfintele slujbe.
În centrul imaginii – baza stâlpului unde s-a nevoit cuviosul Simeon.
Ruinele bisericii și clădirilor care fuseseră zidite în jurul locului unde s-a nevoit cuviosul.
Fragment de coloană bizantină pe locul în care a trăit cuviosul Simeon.
În anul 1177, monahul Ioánnis Fokás a făcut un pelerinaj la Sfintele Locuri, ajungând «până prin cele mai îndepărtate colțuri ale Siriei, Feniciei și Palestinei», așa cum mărturisește el însuși. Încă de la începutul călătoriei sale, a poposit în «orașul lui Antiohie» (Antiochia ad Orontem), adică în Antiohia, unde a vizitat suburbia Dáfni, «cea plină de plante de tot felul, precum și Muntele cel Minunat, unde a trăit Simeon Făcătorul de minuni. Aici și-au dus viața mulți oameni iubitori de Dumnezeu, oameni plecați în căutarea mântuirii, pe care au și aflat-o aici, în acest loc înfrumusețat de spiritualitatea acestui ascet renumit». Așadar face referire la vestitul Munte Minunat, care fusese cândva un important centru ascetic, la izvorul Kastalía, la râul Orontes, la Rosó, la Skópelos, la Caucaz, precum și la așezământul monastic al Cuviosului Simeon, Noul Stâlpnic, așezământ situat pe vârful Muntelui Minunat (479 metri).
Schiță cu ruinele Muntelui Minunat. În centru se află baza stâlpului de piatră pe care s-a nevoit cuviosul Simeon.
Viața cuviosului Simeon a fost scrisă de către Arcadie, ucenicul său, viitor episcop de Cipru, și Nikifóros Ouranós. A murit în anul 596, la vârsta de șaptezeci și cinci de ani. Capul său se păstrează la mănăstirea Neamț. Inscripția de pe coroana unde se păstrează capul datează din timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1463) și este scrisă în slavonă.
Cuviosul Simeon Făcătorul de minuni. Pictură din biserica Sfânta Sofia din Trapezunda (Pont).
Capul cuviosului Simeon Făcătorul de minuni sau Noul Stâlpnic. Se păstrează la mănăstirea Neamț. Coroana de aur în care este păstrat poartă inscripția voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt.
- Binecuvântare bizantină a cuviosului Simeon
Icoană contemporană pictată de Elena Murariu, în care este zugravită viața lui Ștefan cel Mare și Sfânt
