Tradiția psaltică din Édessa

22 June 2015

Psaltichia, ca artă și știință, într-un proces continuu, a fost transmisă din generație în generație, ca moștenire culturală unică și de neprețuit. Tineri psalți ai zilelor noastre sunt purtătorii și expresia acestei tradiții și continuă lucrarea psaltică, slujind Cultului Bisericii. În cadrul acestei evidențieri a activității slujitorilor stranei bisericilor mitropolitane din diversele mitropolii din provincie, Pemptousia a stat de vorbă cu Protopsaltul Sfintei Mitropolii de Édessa, Pélla și Almopía, domnul Pródromos Tservénis.

prodromos4

Pemptousia: Care au fost pașii pe care i-ați urmat, dar și etapele devenirii dumneavoastră pe drumul acesta deprinderii muzicii psaltice?

Pródromos Tservénis: Trebuie să vă mărturisesc că îmi este destul de greu să vorbesc despre mine însumi, dar, o să încerc să spun câteva lucruri. Așadar, provin dintr-o familie foarte numeroasă de clerici. Tatăl meu, părintele Vasile, este un bun cunoscător al muzicii bizantine și un foarte bun psalt. Alături de el am început să deslușesc tainele muzicii psaltice, copil încă fiind. Mai apoi, de la 11 până la 13 ani am învățat muzică psaltică alături de vrednicul de pomenire Înaltpreasfințitul Hristódoulos, viitorul Arhiepiscop, care, pe atunci, era Mitropolit al Dimitriádelor, unul dintre cei mai buni pedagogi ai vremii. Mai târziu, când m-am mărit, am ucenicit pe lângă protopsalți de seamă ai vremii, unii cu titlul de arhonde al Patriarhiei Ecumenice, precum Hrísanthos Theodosópoulos, Karamánis, Paschalídis, Bătrânul Panáretos de la Mănăstirea Filotheu (Sfântul Munte) și profesorul de muzică psaltică de la Universitatea Macedoniei, Nektários Páris, alături de care am învățat teoria muzicii bizantine și cântări ,,argá” (,,pe larg”). Un rol foarte important în formarea mea l-a avut întâlnirea cu Protopsaltul Harílaos Taliadóros, pe care l-am cunoscut în 1987 și lângă care am ucenicit timp de 15 ani fără întrerupere. Trebuie să menționez faptul că, în ultima perioadă petrecută alături de domnul Taliadóros, am fost hirotesit Domestic, iar pentru o perioadă destul de îndelungată am cântat alături de el, în strana stângă, la biserica Sfânta Sofía din Tesalonic. Din 2000 până în 2004 am cântat ca Lampadar la biserica Adormirii Maicii Domnului – Epanomís, iar din 2004 până în 2007 am fost Protopsalt la Sfinții Împărați Ilioupóleos Tesalonic, și, în paralel, am ajutat la Sfinții Haralambie și Hristofor Sykeón – Tesalonic.

În anul 2004, la îndemnul Părintelui Efrem Filoteitul din Arizona, am pus bazele unui cor psaltic pe care l-am numit ,,Sfântul Ioan Botezătorul”, nume pe care însuși Gheronda Efrem l-a ales.

prodromos5

Pemptousia: Așadar, ați format și conduceți un cor de muzică psaltică. Am dori să ne vorbiți puțin despre acest lucru.

P.T.: Corul are în componență 30 de membri, protopsalți, lampadari, domestici, isonari, citeți și chiar și câțiva copii. Grupul nostru a avut o activitate prodigioasă cu zeci de concerte care s-au bucurat de mare succes. Trebuie adăugat aici că grupul nostru a susținut concerte și în prezența Sactității Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, ori în fața Înaltpreasfinției Sale, vrednicul de pomenire Arhiepiscop Hristodul, precum și în prezența altor ierarhi, membri ai Sfântului Sinod. Am încercat să pregătim cât mai bine cântările psaltice alese pentru diversele concerte, și să ne prezentăm cât mai bine în fața publicului. Dăm importanță, în mod special, interpretării imnurilor în stilul tradițional patriarhal.

Pemptousia: Care sunt caracteristicile tradiției psaltice din Édessa?

P.T.: Este cunoscut faptul că, încă din vechime, orașul Édessa a avut o tradiție psaltică foarte bogată, datorită apropierii geografice dar și a legăturilor sale cu Tesalonicul, capitala provinciei Macedonia. În perioadele de timp când rămânea neocupat postul de Protopsalt la Mitropolie, protopsalți de seamă din toată Macedonia se arătau imediat interesați de acesta. Alegerea celui mai potrivit protopsalt se făcea în felul următor: toți cei care erau interesați pentru ocuparea postului erau chemați să cânte într-o zi de duminică, și în funcție de calitățile sale vocale era ales, sau nu, ca Protopsalt al Mitropoliei. Așadar, în acest fel se făcea, pe vremuri, alegerea Protopsaltului, adică a acelei persoane care urma să slujească strana bisericii mitropolitane.

prodromos6

În acest mod au fost aleși protopsalți de seamă care au slujit biserica Mitropoliei Édessei, precum Ánghelos Margarítis – care a trecut de curând la cele veșnice – ori Stéfanos Karasavvaídis. Se cuvine a aminti faptul că Patriarhul Athenagóra, în urma unei vizite la Catedrala Mitropolitană Sfântul Acoperământ, în 1962, a fost impresionat de calitățile muzicale ale psalților și a acordat atunci numeroase distincții. De asemenea, Leonídas, Hrisóloglou, care a fost un renumit psalt la o biserică din Tesalonic, în perioada ultimă a carierei sale, a venit și a cântat la Biserica Mitropolitană din Édessa. Ultimul mare psalt contemporan, care a cântat timp de patru ani în Édessa, a fost Panaiótis Neochorítis, care a lăsat ca moștenire generațiilor viitoare ifosul patriarhal autentic. Din octombrie 2007 și până în prezent, slujirea de Protopsalt a Bisericii Mitropolitane a Sfântului Acoperământ este îndeplinită de nevrednicia mea.

Pemptousia: În Mitropolia Édessei se țin cursuri de muzică bizantină?

P.T.: Desigur, se țin cursuri. Din grija Înaltpreasfințitului părintelui nostru Mitropolit Ioil, s-a reușit, printre multe altele, și crearea Școlii de Muzică Bizantină din Mitropolia Édessei, școală recunoscută de către stat, care poartă numele ,,Sfântul Roman Melodul”. Lecțiile sunt săptămânale și se desfășoară în mai multe orașe din jurisdicția mitropoliei noastre: Édessa, Iannitsá, Aridaía, Skýdra.

prodromos3

Pemptousia: În ce măsura muzica bizantină poate să suscite interesul tinerilor din zilele noastre?

P.T.: Atunci când tinerii iau contact cu muzica bizantină, vor învăța ce este evlavia, vor iubi rugăciunea și vor ști să deosebească ceea ce este autentic de ceea ce este vremelnic și nefolositor. Fiindcă muzica bizantină îl așează pe om în armonie cu Dumnezeu, și, astfel, omul sesizează, cu propriile sale simțuri, lipsa de armonie din jur, și se dezice de tot ceea ce nu este ,,dumnezeiesc”.

Pemptousia: Ce loc ocupă muzica bizantină în preocupările culturale de astăzi?

P.T.: Este la fel precum sarea care se găsește în mare. Adică, atâta timp cât există oameni care sunt pătrunși de muzica bizantină și se odihnesc sufletește prin aceasta, la fel, evlavia, credința și frica de Dumnezeu nu vor dispărea din societatea contemporană. Oriunde există Dumnezeiescul Har, există viață, și, atâta timp cât va exista Dumnezeiescul Har pe pământ, va exista și viața.

Pemptousia: Vă mulțumim pentru că ați avut amabilitatea de a ne oferi acest interviu.

P.T.: Și eu vă mulțumesc.

Cuprins
Adrese ale altor pagini WEB