Taina botezului

Botezul este taina care ne aduce în Biserică. Această taină a rânduit-o Însuşi Mântuitorul Hristos atunci când, la puţină vreme înainte de Înălţarea Sa la ceruri, a dat ucenicilor porunca: „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Mt. 28, 19).

Botezul se face prin scufundarea întregului trup în apă. Într-adevăr, cuvântul Botez vine de la vechiul cuvânt grecesc vápto / váptisma, care înseamnă a scufunda, cufundare. Scufundarea de la botez aduce curăţirea şi înnoirea întreagă a omului, pe dinăuntru şi pe dinafară, trecerea de la păcat la Lumina şi Harul lui Dumnezeu, împreună participarea la Moartea şi Învierea lui Hristos.

Sfântul Ioan Înaintemergătorul botezând credincioși în apa râului Iordan

În vremea de început a Bisericii, oamenii se botezau de obicei la vârsta maturităţii, după pilda lui Hristos, după ce mai înainte cunoşteau bine credinţa creştină prin cateheză. Botezul avea loc chiar în mici biserici speciale, numite baptisterii. Mai apoi s-a început a se săvârşi şi botezarea copiilor, pentru a nu pleca din viaţă nebotezaţi aceia care sufereau de vreo boală ce nu putea fi vindecată. Astăzi, aproape toţi ne botezăm la vârsta prunciei pentru ca de mici să devenim membrii ai Bisericii lui Hristos şi să primim Harul lui Dumnezeu şi mântuirea. Naşul de botez este cel care îşi asumă răspunderea şi datoria de a-l învăţa pe noul botezat cele despre credinţă şi despre Biserică.

Botezul unui om matur într-o colimvitră mare

Botezul se săvârşeşte în biserică de către preot după o anumită rânduială. Dar pentru că botezul este obligatoriu pentru mântuirea omului, în situaţii excepţionale (atunci când viaţa celui ce urmează să fie botezat este înpericol) se îngăduie ca botezul să fie săvârşit chiar şi de către un om simplu, rostind asemenea preotului: „Se botează robul lui Dumnezeu…(numele) în numele Tatălui şi-al Fiului şi-al Sfântului Duh”. Dacă pruncul care s-a botezat astfel supravieţuieşte, trebuie să se continue Taina Botezului după rânduială.

Botezul unui om matur în apa mării. Sfântul Munte Athos

Dar să vedem pe scurt cum se săvârşeşte Taina Botezului: părinţii şi naşul aduc la biserică pruncul ce urmează a fi botezat. Mai întâi se opresc în tinda bisericii, înaintea icoanei lui Hristos. Preotul citeşte rugăciunile pentru catehumeni şi dezlegări. Îl întreabă pe cel ce urmează a fi botezat dacă se leapădă de cel rău şi dacă se uneşte cu Hristos. În locul copilului răspunde naşul, pentru că pruncul este prea mic pentru a vorbi pentru sine. Această parte a ceremoniei portă numele de Cateheză. În timpul Catehezei se rosteşte pentru prima oară numele copilului. Numele se mai poate da şi în cea de-a opta zi de la naştere.

Sfințirea apei din colimvitră de către preot înainte de săvârșirea botezului

Preotul, părinţii şi naşul, împreună cu pruncul, intră în biserică unde mai înainte a fost pregătită cristelniţa (colimvitra sau vasul cu apă pentru botez). Aici se vor săvârşi Botezul şi Taina Mirungerii. Preotul rosteşte cu voce tare: „Binecuvântată Împărăţia Tatălui şi-a Fiului şi-a Sfântului Duh” şi sfinţeşte apa din colimvitră rostind nişte rugăciuni speciale. După aceea toarnă de trei ori ulei sfinţit în apă, în formă de cruce. Din acest ulei va lua pentru a face semnul crucii pe trupul pruncului, rostind de fiecare dată: „Se unge robul lui Dumnezeu (numele) cu untdelemnul bucuriei…”. Mai apoi, preotul unge separat mâinile şi picioarele pruncului, rostind destul de tare anumite versete din Sfânta Scriptură. La sfârşit, preotul ia pruncul în mâinile sale, iar naşul unge cu ulei tot trupul copilului. Această ungere cu ulei a întregului trup ne aminteşte pregătirea atleţilor pentru lupte, căci viaţa creştinului este o continuă luptă împotriva patimilor şi a diavolului, fiind nevoie de pregătire şi antrenament duhovnicesc.

După ungerea cu ulei sfinţit, preotul scufundă pruncul de trei ori în apa din colimvitră, rostind tare, de fiecare dată: „Se botează robul lui Dumnezeu (numele) în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh”, iar cei prezenţi rostesc: „Amin!”. Pruncul este dat apoi de preot naşului.

Botezul unui copil într-o colimvitră mai mică, în biserică

După botez, noul botezat intră în rândurile creștinilor, între care nu mai este deosebire după culoarea pielii, după familie, după naționalitate, după limbă, după bogăție sau orice altceva, pentru că toți cei botezați, învăluiți fiind în Duhul Sfânt, sunt egali înaintea lui Dumnezeu și uniți în Hristos, după cuvântul Apostolului Pavel: “v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi, dimpreună cu faptele lui și v-aţi îmbrăcat cu cel nou… [întru care] nu mai este elin şi iudeu, tăiere împrejur şi netăiere împrejur, barbar, scit, rob ori liber, ci toate şi întru toţi Hristos” (Coloseni 3, 10-11).