Tradiţia liturgică şi psaltică în insula Skiáthos – Partea a doua

17 March 2014

Tradiţia liturgică şi psaltică în insula Skiáthos – Prima parte

Pemptousia: Există turism religios pe insulă? Cei care vin să viziteze Skiáthos sunt interesaţi să descopere acel ,,altceva” despre care au citit în cărţile lui Moraitídis şi Papadiamántis?

Konstantínos Koutoúmpas: Skiáthos este o insulă dăruită de Dumnezeu, un loc binecuvântat. Este o insulă plină de copaci şi verdeaţă, înconjurată de plaje frumoase nesfârşite şi vegetaţie abundentă. Acest lucru îl constată oricine de cum pune prima dată piciorul pe insulă. După ce cunoaşte insula mai bine, atunci se poate bucura pe deplin de această binecuvântare de la Dumnezeu.

Skiathos Icoana MD Eikonistria

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, ,,Eikonístria”, care a fost găsită printr-o minune în 1650, şi se găseşte astăzi la biserica ,,Sfinţii Trei Ierarhi”, este un dar de mare preţ pe care Dumnezeu ni l-a trimis, şi este principalul loc de pelerinaj de pe insulă. Din păcate, însă, nu s-a întâmplat ca acest loc să fie îndeajuns cunoscut, asemenea celorlalte locuri de pelerinaje ,,celebre” din Grecia unde merg mulţimi de credincioşi ca să se închine. Iar acest lucru se datorează faptului că Skiáthos este una dintre insulele unde a început activitatea turistică, imediat după dezvoltarea turismului în Grecia, în anii 60′, lucru care, a fost, într-adevăr, în beneficiul insulei, dar, care a schimbat, dintr-o dată, viaţa locuitorilor ei. Cu toate acestea, pe timp de vară, privegherile ce se fac la cele 70 de bisericuţe de pe insulă, răspândite în afara oraşelor, de ziua hramului lor, sunt adevărate ,,ospeţe duhovniceşti”. Privegherea începe imediat după apusul soarelui, cu Pavecerniţa şi Vecernia Mare, după care se întrerupe pentru puţin slujba şi se împarte artosul sfinţit mai devreme, în cadrul vecerniei, puţină cafea, şi ceva de gustat, toate oferite de familia care organizează privegherea.

În toată această perioadă, sârguinciosul părinte Iórghis Stamatás, Consilier Arhieresc, care este paroh la Catedrala Mitropolitană din Skiáthos, acolo unde slujeşte şi fiul său, părintele Nikólaos, a introdus, în urmă cu 30 de ani, obiceiul ca, în loc de Sinaxarul, ce se citeşte la Utrenie, să se citească fragmente din Papadiamántis sau Moraitídis, texte care se referă la sărbătoarea din ziua respectivă. Astfel, este o experienţă unică pentru oricine, să participe, să spunem, la privegherea pentru ,,Schimbarea la Faţă”, şi să se citească ,,La Hristos, în cetate”, ori ,,Pruncul Hatzínei”. Parcă şi vezi imediat în faţa ochilor ,,Geamia din cetate”, ascultând ,,Deochiul agăi” sau ,,Nunta lui Karahmét”[1]. După citire urmează slujba Utreniei, în timpul căreia se cântă Polieleul, după tradiţia psaltică locală, adică modul stihiraric ,,sýntomo” (,,pe scurt”), şi, în continuare, Sfânta Liturghie, care se săvârşeşte după miezul nopţii.

Dar şi alte sărbători bisericeşti au păstrat tradiţiile vechi. Putem da exemplu aici slujba Naşterii Domnului, care continuă şi astăzi să se săvârşească de la orele 1 până la 4 dimineaţa, precum şi Slujba Epitafului, cu procesiunea care se face, de asemenea, în jurul orei 4 p.m., aşa cum este în tradiţia bizantină, unde se specifică ,,foarte de dimineaţă”.

După toate cele spuse, e lesne de înţeles că Skiáthos poate să mulţumească aşteptările oricărui vizitator. Destul de mulţi turişti, care vin să vadă cealaltă faţă a insulei Skiáthos, ,,Skiáthos a Lui Dumnezeu şi a lui Papadiamántis”, sunt impresionaţi de frumoasele seri petrecute aici, într-un loc liniştit, simplu şi duhovnicesc.

Pemptousia: În ce măsură muzica şi cultura locală au suferit influenţe din afară? Cine credeţi că a avut o influenţă mai mare, Apusul sau Răsăritul?

Konstantínos Koutoúmpas: Skiáthos a suferit numeroase influenţe la nivel cultural şi muzical. Geografic, dar şi cultural, Skiáthos, care se află la răscrucea dintre Pílion şi Évvia, dar privind către Macedonia şi Sfântul Munte, a primit multe influenţe sub înrâurirea diferitelor schimbări socio-politice, de-a lungul vremii, începând cu perioada de stăpânire otomană şi până în zilele noastre. Aceste influenţe sunt vizibile atât în muzica psaltică, cât şi la nivelul tradiţiei populare, în general. Părintele Iórghis Rígas, în primul volum al lucrării sale ,,Tradiţii populare din Skiáthos”, a înregistrat 152 de cântece tradiţionale (22 pe glasul I, 19 pe glasul al doilea, 13 pe glasul al IV-lea, 41 pe glasul al V-lea, 20 pe glasul al VI-lea, 4 pe glasul al VII-lea, 29 pe glasul al VIII-lea, şi 4 mixte) şi mai mult de 300 de cântece în care se regăseşte muzicalitatea specifică insulei Skiáthos. Trebuie amintit aici că părintele Iórghis a fost ucenicul lui Sakellarídis. A introdus, aşadar, compoziţii de-ale lui Sakellarídis pentru primele zile ale Săptămânii Patimilor. Acestea au devenit deja foarte cunoscute şi s-au integrat firesc în rânduiala slujbelor, devenind parte a tradiţiei, alături de alte compoziţii care aparţin celeilalte tradiţii, aghiorite, reprezentată de părinţii colivari, despre care am amintit mai sus. Această diversitate ce reiese din cele două tradiţii muzicale creează o minunată ,,polifonie” în muzică, dar şi în tradiţia psaltică din insulă.

Pemptousia: Aţi avea ceva de transmis noii generaţii care vrea să înveţe muzică psaltică? Ce sfat aţi da acestor tineri?

Konstantínos Koutoúmpas: Da, aş avea ceva de spus celor care vor să studieze muzica bizantină. Nu există nimic mai frumos decât să te îndeletniceşti cu muzica, şi, în special, cu muzica psaltică. Se cere mult studiu, mult exerciţiu. Anii de studiu pe care îi prevede programa şcolară nu sunt de ajuns. Trebuie – dincolo de abilităţile vocale – să-ţi dedici întreaga viaţă muzicii bizantine. La strană ucenicul îl va asculta cu atenţie pe dascălul său, şi, în acelaşi timp, va pune în aplicare tot ceea ce a învăţat. Nu trebuie, însă, să se limiteze la acest lucru. Strana are cerinţele sale din multe puncte de vedere. Cu atât mai mult în zilele noastre când, pe de-o parte suntem invadaţi zilnic de genuri şi de stiluri muzicale, străine tradiţiei noastre, iar pe de altă parte, ne îndepărtăm de moştenirea noastră cultural-muzicală. Când ne vom îndrepta atenţia, cu respect şi smerenie către muzica noastră, ea ne va răsplăti cu roadele sale şi cu dulceaţa ei specifică.

Pemptousia: Vă mulţumim!

Konstantínos Koutoúmpas: Mulţumesc, asemenea.

Cuprins
Adrese ale altor pagini WEB