Înălţarea Domnului

În joia de după Duminica Orbului se plinesc patruzeci de zile de la Paşti. Din această zi încetăm să mai cântăm Hristos a-nviat! şi să rostim rugăciunea Învierea lui Hristos văzând şi începem să spunem din nou în rugăciunile noastre Tatăl nostru. În această zi sărbătorim Înălţarea Domnului nostru la ceruri.

Vreme de patruzeci de zile după Învierea Sa, Iisus S-a arătat şi a vorbit cu ucenicii despre Împărăţia Cerurilor. Şedea alături de ei, mânca împreună cu ei, pentru ca ucenicii să se încredinţeze că nu era duh, ci avea şi trup, că înviase ca om. Le-a poruncit să nu se îndepărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo, adunaţi cu toţii, să primească Sfântul Duh, Mângâietorul, pe care Îl va trimite atunci când va lăsa această lume. Le-a spus următoarele: „Ioan boteza oamenii cu apă, voi, însă, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt la puţine zile după plecarea Mea. Veţi primi putere de la Duhul Sfânt şi veţi deveni vestitori şi martori ai vieţii şi învăţăturii Mele în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginile lumii”. Altă dată, iarăşi le-a spus: „Dumnezeu Mi-a dat toată puterea în cer şi pe pământ. Mergeţi, deci, şi faceţi ucenici ai mei toate popoarele, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-le să ţină toate poruncile pe care vi le-am dat. Eu voi fi împreună cu voi mereu, până la sfârşitul lumii acesteia”.

După ce le-a spus aceste cuvinte, i-a condus afară din Ierusalim, în Betania, Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat. În timp ce-i binecuvânta, a început să se îndepărteze de ei şi să se ridice către cer. Ucenicii I s-au închinat şi s-au întors în Ierusalim plini de bucurie, stând în biserică, cântând imnuri şi slăvind pe Dumnezeu.

Troparul Înălţării, glasul al IV-lea: Înălţatu-Te-ai întru slavă, Hristoase, Dumnezeul nostru, bucurie făcând ucenicilor Tăi cu făgăduinţa Sfântului Duh; încredinţându-se ei prin binecuvântare că Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul lumii.