Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la Iaşi

Celebrarea celor 153 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată la Iaşi de numeroase manifestări culturale: expoziţii tematice, simpozioane, lansări de carte, retragerea cu torţe, momente muzicale.

Seria manifestărilor omagiale a început la ora 9:00, în Piaţa Unirii cu momentul folcloric „Noi suntem români”, ce a fost susţinut de artişti de muzică populară din toate regiunile ţării. Îndată după încheierea concertului au început manifestările oficiale dedicate Unirii Principatelor Române din 1859 la care au participat oficialităţi centrale şi locale, oameni de cultură, reprezentanţi ai Bisericii, ai Armatei Române, dar şi aproximativ 5.000 de persoane. Înalt Preasfinţitul Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit o slujbă de Te Deum.

Pornind de la un verset al psalmistului David, „unde este unire, acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac” (Psalmul 132, 3), Înalt Preasfinţia Sa a subliniat importanţa zilei de 24 ianuarie. Redăm în continuare cuvântul vlădicăi:

„«Acolo unde este unire a dăruit Dumnezeu binecuvântarea şi viaţa până-n veac»
(Psalmul 132, 3)

Distinşi oşteni ai Armatei Române, Domnule Prefect, Domnule Primar, Stimaţi domni parlamentari, Iubit popor al lui Dumnezeu adunat în numele Lui şi al naţiunii române în locul sacrul al naţiunii române, aici în oraşul cel sfânt – capitala Moldovei,

Cuvântul pe care l-am rostit – «Acolo unde este unire a dăruit Dumnezeu binecuvântarea şi viaţa până-n veac» – a fost rostit acum trei milenii de un bărbat de seamă, un om de excepţie, un mare om de stat – împăratul David. El a înţeles că numai unde este unire, numai acolo poate să fie viaţa adevărată şi binecuvântare de la Dumnezeu. Anul 1859 – an de graţie – a fost un an al unirii, al vieţii şi al binecuvântării. Românii s-au unit şi prin aceasta au simţit că trăiesc cu adevărat şi sunt adumbriţi de binecuvântarea lui Dumnezeu. Anul 2012 este un an foarte important pentru noi. În primul rând, şi din păcate despre aceasta se vorbeşte puţin, anul acesta suntem chemaţi să ne aducem aminte de cel mai trist moment, prin consecinţele sale, din istoria neamului românesc şi anume: acum 200 de ani, Moldova a fost sfârtecată în două, jumătate din Moldova a fost înstrăinată de ţară şi 180 de ani Basarabia, Moldova din stânga Prutului, răpită de la patria mamă, în duh şi adevăr cum era ea la 1812, a fost înstrăinată. Şi se cuvine astăzi în mod special, la 1 decembrie anul acesta în mod special şi de-a lungul întregului an să ne aducem aminte de acest moment atât de trist din istoria neamului românesc. În acelaşi timp, anul acesta este important pentru că sunt atâtea probleme pe plan mondial şi sunt atâtea probleme pe plan intern. Să ne dăruiască Dumnezeu putere să ascultăm glasul lui, să fim receptivi la vocea din străfunduri ale strămoşilor care strigă către noi. Să fim receptivi la glasul conştiinţei din noi şi să încercăm, fiecare în poziţia pe care o are să transforme acest an într-un an de unire, de viaţă şi de binecuvântare. Să ne ajute Dumnezeu aşa cum făgăduim înaintea lui astăzi!

Doamne, ajută!”

În continuare au susţinut discursuri primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, şi prefectul judeţului Iaşi, Dragomir Tomaşeschi. „Ziua de 24 ianuarie 1859 sta la baza formării statului român modern, este pasul hotărâtor în evoluţia statului naţional către independenţă. Unirea Moldovei cu Ţara Românească a fost posibilă prin dublă alegere a lui Alexandru Ioan Cuza că domn în ambele Principate Romane. Această alegere a pus Europa în faţa faptului împlinit, a dovedit maturitatea clasei politice de a înfăptui într-un sens aparte prevederea Convenţiei de la Paris şi a reprezentat o «soluţie extraordinară, o abilă şi îndrăzneaţă acţiune politică, o victorie rar întâlnită în istorie» (…). Sărbătorirea zilei de 24 ianuarie evoca faptul că oraşului nostru i-a fost dat să îndeplinească un rol hotărâtor, pentru că aici  a fost aşezată prima piatră la temelia statului român modern. Iaşul a avut un rol deosebit de important: a reprezentat punctul de plecare al Unirii pentru că aici a fost semnat actul de naştere a României moderne. La Iaşi, ideea Unirii a devenit fapta istorică”, a declarat Dragomir Tomaşeschi.

A urmat defilarea gărzii de onoare, iar la final, potrivit tradiţiei, cei prezenţi s-au prins în Hora Unirii.

De la ora 11:30, Înalt Preasfinţitul Părinte Teofan, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit, în biserica Mănăstirii “Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, o slujbă de Parastas pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi pentru înfăptuitorii unirii principatelor. La pomenirea primului domnitor al Principatelor Unite, ale cărui oseminte sunt aşezate în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”, au participat autorităţi centrale şi locale. La finalul slujbei, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a remarcat că pentru a dăinui, o ţară are nevoie, printre multe altele, de trei lucruri fundamentale: pământ, cultură şi credinţă.

„Preasfinţia voastră, Domnule Prefect, Domnule Primar, Domnilor deputaţi, senatori, Iubiţi credincioşi,

O ţară, ca să dăinuie, are nevoie, printre multe altele, de trei lucruri fundamentale: pământ, cultură şi credinţă. Pământul aşează pâinea cea de toate zilele pe masa pruncilor fiilor unui neam. Cultura hrăneşte mintea, iar credinţa adapă cu apa cea vie sufletul şi inima. O ţară fără pământ, fără cultură, fără credinţă nu există. Ca o ţară să existe, are nevoie aşadar de oameni care să lupte pentru pământ, de oameni care să lumineze mintea fiilor şi fiicelor acelui neam, oameni care să ctitorească mănăstiri şi biserici, pentru ca legătura cu Cerul să se manifeste în mod adecvat.

Suntem în biserica mănăstirii Trei Ierarhi. Suntem la câţiva metri de osemintele pământeşti ale marelui voievod Vasile Lupu, ctitor de mănăstiri şi biserici – platforme de manifestare ale credinţei. Suntem la câţiva metri de osemintele marelui voievod al Moldovei Dimitrie Cantemir, ctitor de cultură, poate chiar primul intelectual român mirean de anvergură nu doar locală, ci cel puţin europeană. Şi suntem foarte aproape de locul unde odihnesc osemintele marelui voievod Alexandru Ioan Cuza pe care l-am numi şi aş îndrăzni a-l numi şi nu ne-am înşela, cu certitudine, om care a luptat pentru pământul ţării ca să fie întregit sau cel puţin să fie în parte întregit întru aşteptarea unor clipe ca să întregească ceea ce el şi cei de lângă dânsul au săvârşit atunci.

Dumnezeu să-i odihnească în pace! Să le ierte lor şi celor care au luptat împreună cu ei pentru pământ, pentru cultură şi pentru credinţă, păcatele pe care, ca orice om, le-au săvârşit şi ei.

Am săvârşit slujba Parastasului pentru odihna sufletelor lor. Suntem într-o zi mare, într-un loc sfânt. Dumnezeu să-i odihnească pe ei în pace, iar nouă, celor de faţă, – cum zice românul – de la vlădică până la opincă, de la cel care o responsabilitate mai mare în diferite segmente ale ţării sau cel care constituie talpa ţării şi nici nu ştim care din cei doi este mai mare, cu siguranţă talpa ţării, cea care dăinuie în ciuda schimbărilor de tot felul, să ne dăruiască Dumnezeu dragoste faţă de acest pământ, să ne dăruiască Dumnezeu putere ca poporul să fie luminat prin cultură aleasă şi prin educaţie de seamă. Să ne dăruiască Dumnezeu putere să rămânem deschişi cum au fost cei trei voievozi spre dimensiunea credinţei, ca atunci când îndeplinim ceva să privim în dreapta, să privim în stânga la cei care sunt împreună cu noi, dar să avem putere să privim în sus, să luăm aminte la ochiul cel veghetor al lui Dumnezeu, Care aşteaptă de la noi dragoste de pământul acesta, dragoste de un suflet luminat al ţării fără de care neamul nu dăinuie, Care aşteaptă de la noi credinţă adâncă, adevărată şi puternică.

Dumnezeu să-i odihnească în pace! Veşnică să le fie lor pomenirea!”

După slujba de la mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, manifestările au continuat în oraş până seara.

La Muzeul Unirii, ziua istorică de 24 ianuarie 1859 a fost marcată prin expoziţia „Naţiune şi onoare”, în cadrul căreia au putut fi admirate uniforme, decoraţii şi steaguri, dar şi prin prezentarea albumului „Uniforme militare ilustrate de Al. Asachi” (1854-1862), autori Sorin Iftimi şi Aurica Ichim. Acesta prezintă o transformare a uniformelor din armata moldovenească, de la începuturi (influenţa rusească) şi până în perioada domniei lui Cuza inclusiv, când se remarca influenta franceza, cea care a impus o nouă line, mai lejeră.

Tot la Muzeul Unirii a avut loc, de la ora 15:00, simpozionul naţional „Iaşi – leagănul Unirii”, moderat de prof. univ. Cătălin Turliuc, în cadrul căruia au conferenţiat prof. dr. Dumitru Vitcu (Oraşul Iaşi – Leagănul Unirii Principatelor), conf. dr. Mihai Cojocariu (Din arsenalul propagandei unioniste: „Tatăl nostru” şi „Pluguşoru’”), prof. dr. Ghe. Cliveti (Unirea din 1859 şi titulatura statului român), prof. dr. Mihai Ceauşu (Luptători pentru cauza Unirii. Bucovineanul Constantin Hurmuzachi), prof. dr. Cătălin Turliuc (Opera legislativă din vremea domniei lui Cuza) şi prof. dr. Veniamin Ciobanu (Problema mănăstirilor închinate în timpul domniei lui Al. I. Cuza).

Ieşenii pot admira până în a doua parte a lunii februarie o copie a uniformei preferate  a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Aceasta este o donaţie făcuta Muzeului Unirii de către Atelierele Militare din Bucureşti, cu sprijinul doi deputaţi ieşeni. Uniforma se regăseşte într-o expoziţie care a fost vernisata marţi seara. „Este o expoziţie care reuneşte mai ales obiecte aflate în patrimoniul Muzeului de Istorie a Moldovei şi al Muzeului Unirii. Este prezentată o colecţie foarte valoroasă de uniforme din secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX. Sunt uniforme de cavalerie, de infanterie, de dorobanţ călări, de vânători şi, în afară de acestea, o serie întreagă de piese valoroase, unele dintre ele cu valoare de unicat.”, a precizat muzeograful Sorin Iftimi.

Membrii Asociaţiei „Tradiţia Militară” au venit pe 24 ianuarie de la Bucureşti pentru a defila de Ziua „Micii Uniri”. Zece membri ai Asociaţiei, care îşi propune reconstituirea istorico-militara a perioadei 1806-1947, au defilat întreaga zi la Iaşi. Aceştia au făcut o impresie foarte frumoasă în rândul ieşenilor.

Manifestările prilejuite de celebrarea celor 153 de ani de la Unirea Principatelor Române s-au încheiat cu o defilare militară spectaculoasă. Un număr de 100 de soldaţi cu torţe aprinse în mână au defilat pe ritmuri ale fanfarei militare pe traseul: Muzeul Unirii, strada Lăpuşneanu, Piaţa Unirii, Bulevardul Ştefan cel Mare până în apropiere de piaţa Palatului Culturii.