Monahul Iosif a ajuns în Sfântul Munte, la Schitul Aghía Ánna, venind din Cipru, în 1946. Fotografie din pașaportul său.

La peșterile de la Aghía Ánna. Biserica Cinstitului Înaintemergător a Obștii Cuviosului Iosif Isihastul, obște din care a făcut parte și Gheronda Iosif Vatopedinul.

Obștea Cuviosului Iosif Isihastul. În spatele Cuviosului Iosif așezat pe scaun, se găsește Gheronda Iosif Vatopedinul.

Chilia Buneivestiri de la Néa Skíti, unde obștea a rămas până la adormirea Cuviosului Iosif Isihastul.

Gheronda Iosif la Néa Skíti, înainte de a-și strânge propria obște, la câțiva ani după adormirea Cuviosului Iosif Isihastul.

Câțiva ani mai târziu (în 1982), Gheronda Iosif a rămas scurtă vreme la Sfânta Mănăstire Kutlumuș împreună cu primii monahi din obștea sa. În fotografie, împreună cu Părintele Paisie, Ieromonahul Athanásios (astăzi Mitropolit al Limassolului) și cu, pe atunci mirean, viitorul monah Nifon.

Chilia Buneivestiri de la Néa Skíti a fost renovată și extinsă pentru nevoile obștii.

La poarta Chiliei Buneivestiri de la Néa Skíti.

Néa Skíti .Cu cei doi mulari, Kítsos și Kastánis.

La pescuit.

La bucătărie.

După slujire, puțină odihnă. Gheronda Iosif nu se ferea pe sine de nici o slujire: era și Gheronda (Bătrân), și ucenic. Ascultător întru dragoste.

1986. Împreună cu fratele său de ucenicie, Pápa Haralambie, pe atunci Egumen al Mănăstirii Dionysíou, aflat în vizită la Néa Skíti.

În grădina Chiliei Buneivestiri de la Néa Skíti.

În interiorul chiliei sale de la Néa Skíti.

Néa Skíti. Gheronda Iosif la birou, unde petrecea multe ceasuri răspunzând scrisorilor sau scriind la cărțile pe care ni le-a lăsat moștenire.

Néa Skíti, 1985. Gheronda Iosif împreună cu doi ieromonahi din obște: Athanásios (viitorul Mitropolit al Limassolului) și Efrem (Egumenul Sfintei și Marii Mănăstiri a Vatopediului).

Ultima fotografie la Néa Skíti, Paștele anului 1987, cu puțină vreme înainte de plecarea la Vatopedi.

Gheronda Iosif în primii ani de după venirea la Vatopedi.

Mai 1988. În faţa porților Mănăstirii Vatopedi, împreună cu frații de ucenicie Efrem Katounakiotul și Efrem Filotheitul (pe atunci Egumen al Sfintei Mănăstiri Filothéou).

1989. Cel dintâi Paști la Mănăstirea Vatopedi. Gheronda Iosif privește uimit înspre mirenii care, la auzul veștii «Hristos a înviat», au aprins petarde.

Duminica Lăsatului Sec de Brânză, martie 1990. Ziua alegerii lui Gheronda Efrem ca Egumen al Sfintei și Marii Mănăstiri a Vatopediului.

Duminica Mironosițelor, aprilie 1990. Ziua întronizării Egumenului Efem. În dreapta Egumenului, fericitul Theoklit Dionysiatul, pe atunci Protepistat al Sfântului Munte.

Kérasma de după întronizare, în synodikon. Împreună cu fericitul Hristódoulos, pe atunci Mitropolit al Dimitriadelor, cu egumenul Mănăstirii Stavrovoúni din Cipru și cu Guvernatorul Civil al Sfântului Munte, Konstantínos Loúlis.

Septembrie 1991. Vizita la Vatopedi a Patriarhului Ecumenic Dimítrios.

Chilia în care s-a liniştit în ultimii ani viață Gheronda iosif, și în care a și adormit întru Domnul.

Una dintre ultimele fotografii: Paștile anului 2009, ultimul Paști al vieții sale pământești.

«Aștept învierea morților». Rămas bun, Gheronda!