Neméa, capitala vinului din Peloponez

Numele Neméa este strâns legat de istorie și de vin. Aceștia sunt principalii piloni ai orașului, părți integrante ale fizionomiei acestuia, care au jucat un rol decisiv de-a lungul veacurilor.

Neméa și Vinul

Orașul Neméa a fost întemeiat în anul 1840, în cadrul încercării generale de reînviere a vechilor denumiri. Cuprinde două bazine: bazinul mic al Nemeii, unde se află ruinele templului lui Zeus, și bazinul Sfântului Gheorghe – care mai este numit și vechiul câmp Fliásio, denumire păstrată din timpul dorienilor – astăzi câmpul Nemeii. Aceasta din urmă este cea mai mare câmpie din județul Korinthía, fiind situată cam la 290 metri înălțime. Întemeietorul orașului este considerat a fi Flías, fiul lui Dionisie. În acest oraș s-a născut drama satirică, predecesoarea tragediei. Din cele mai vechi timpuri, câmpul Fliásio era traversat, ca și astăzi, de râul Asopós, care se varsă în golful Corint.

Orașul Neméa și-a luat denumirea aceasta de la câmpia alăturată, numită câmpia Arhaía (Vechea) Neméa. Cuvântul «neméa» înseamnă pășune, loc unde pasc vitele, însă Neméa era și una din fiicele lui Asopus. În acest oraș, Hercule o omorât leul fioros. Legenda spune că vinul de Neméa își trage culoarea roșie tocmai de la sângele leului omorât de acesta…

În afară de satul principal, Ághios Gheórghios (Sfântul Gheorghe), capitala Nemeii, printre satele cele mai productive din punct de vedere al vinurilor putem aminti Herákleion (Arhaía Neméa de astăzi) și Koútsi, ale cărui vii se găsesc și astăzi pe podișurile din partea de Nord-Vest a Nemeii. Ághios Gheórghios, care e și reședința județului, și-a păstrat denumirea încă din epoca medievală. Însă în anul 1915, Consiliul comunității a decis să-i schimbe numele în Neméa, din motive comerciale, dat fiind faptul că vinul provenit din această regiune era cunoscut sub denumirea de «vin aghiorghític de Neméa» [aghiorghític provine de la numele Sfântului Gheorghe, Ághios Gheórghios].

Neméa este cea mai cunoscută regiune producătoare de vin din Peloponez (Miles Lambert-Gocs, 1993). Din punct de vedere geografic, Neméa este situată în partea de Vest a drumului care duce la Micene, fapt pentru care se consideră că, cel mai probabil, de aici provenea vinul regal al lui Agamemnon. În epoca miceniană, Neméa era cunoscută sub numele Araithyréa, în cinstea fiicei lui Árantas, nume dat de către fratele ei, Áoris. Cu acest nume, Neméa a participat la Războul Troian sub conducerea lui Agamemnon, așa cum ne informează Homer. Însă istoria Nemeii este mai veche, de vreme ce primul oraș istoric a fost Arantía, oraș întemeiat de către Áras, care a trăit în anii lui Prometeu. Cu toate acestea, practica cultivării viței de vie nu poate fi delimitată la timpul istoric, datând încă din epoca preistorică.

Viile din această regiune produc un vin numit «mávro Neméas» (vin negru de Neméa) sau «vin aghiorghitic» (vin de Ághios Gheórghios), de cel puțin cinci sute de ani, adică din timpul ocupației otomane. Iată ce scrie Miliarákis referitor la acest lucru: «Din aceste vii provine vinul cunoscut sub denumirea de vin aghiorghitic, care și-a luat această denumire de la satul în care era produs. Orașul Neméa este cel mai mare producător de vin din regiune. În această câmpie, se cultivă, încă din cele mai vechi timpuri, și stafide, însă cel mai cunoscut produs al său este vinul, care e considerat unul din cele mai bune din Grecia, nu numai datorită calității sale, ci și datorită faptului că, dacă este amestecat cu alte vinuri, își păstrează intactă culoarea».

Acest vin deosebit din regiunea Korinthía datează din cele mai vechi timpuri, numai că pe atunci nu era cunoscut sub numele de «vin de Neméa», ci «vin de Fliásio». Se bucura de o mare prețuire în piețele Atenei, în ciuda faptului că Flioúnta a fost aliatul Spartei în cadrul Războiului Peloponesiac. În diverse opere care vorbesc despre istoria și cultura Nemeii, se spune că «vinul de Fliásio era unul dintre cele mai cunoscute vinuri din antichitate»; sau că «vinul de Fliásio era foarte căutat și nelipsit de la cele mai bogate simpozioane (banchete)» [Ανεξερεύνητη Πελοπόννησος (Peloponezul necercetat), 1998].

Cu siguranță, de-a lungul timpului, cultivarea viței de vie a venit în sprijinul economiei regiunii respective. Se spune că, în timpul războaielor sau invaziilor dușmane, locuitorii acestor meleaguri se refugiau în podișurile Nemeii. În perioada bizantină, iar mai apoi în timpul stăpânirii francilor și turcilor, Flioúnta și-a schimbat de mai multe ori denumirea – în Polýfeggo, Ághios Gheórghios sau Neméa. Cu toate acestea, cultivarea viței de vie a rămas principala îndeletnicire a locuitorilor în tot acest răstimp. De atunci, condițiile economice s-au schimbat, tehnologia de producere a vinurilor a avansat, însă spațiul geografic a rămas același de-a lungul veacurilor.

Vinul aghiorghitic

Termenul «aghiorghitic» vine de la «Ághios Gheórghios», numele pe care l-a avut orașul Neméa în timpul Revoluției grecești și care provine de la bisericuța Sfântului Gheorghe aflată în acest oraș. Cu toate că vinul aghiorghitic prezintă o mare diversitate, aceasta se desfășoară mereu în limitele variabilității, fapt care nu ne permite să presupunem că se poate ca un anumit soi să fi dus la apariția unui alt soi. De aceea, vinul aghiorghitic, care a rezistat de-a lungul veacurilor, este considerat, pe bună dreptate, unul din cele mai trainice vinuri care s-au păstrat până în zilele noastre [Kourákou-Dragóna, Νεμέα – Ιστορικό Οινοπέδιο (Neméa – Loc istoric de cultivare a viței de vie].

Vița de vie aghiorghitică, care se cultivă în exclusivitate numai în Grecia, este o plantă foarte productivă, cu o robustețe moderată. Prezintă o rezistență medie la mucegai, secetă și lipsă de potasiu. Începe să rodească pe la sfârșitul lui martie, iar strugurii se coc undeva după 20 septembrie. Strugurii sunt de mărime medie, de formă cilindro-conică, cu bobițe bogate, acoperite cu o coajă groasă de culoare neagră. În interior, aceste bobițe au o pulpă incoloră și două sau trei sâmburi.

Via aghiorghitică reprezintă un soi ales care poate da roade excelente pe o largă gamă de vinuri: sec, dulce, proaspăt, vechi, rosé, roșu, etc. Diferențele de înălțime pe care le prezintă zonele în care este cultivată, precum și diversele tipuri de sol contribuie la formarea unei adevărate game de ecosisteme și medii dintre cele mai variate, care influențează atât procesul de coacere a strugurilor, cât și concentrația de alcool pe care o au. Prin urmare, această viță de vie produce vinuri cu caracteristici diferite. De asemenea, modul în care cultivatorul își îngrijește via – cum o leagă, ce îngrășăminte folosește, cum și cât o irigă, etc – este determinant în stabilirea nuanței vinului produs de aceasta.

«Vinurile cu nume protejat de proveniență Neméa»

În anul 1971, în cadrul legislației pentru protecția producției de vinuri grecești, a fost recunoscut – prin decretul 539/1971 – toponimul «Neméa» ca loc geografic de proveniență a vinului roșu, obținut din prelucrarea viei aghiorghitice, care era cultivată în pământurile a paisprezece comunități din județul Korinthía. Acestora li s-au adăugat mai târziu două comunități aparținând județului Argolída și încă una din același județ (Korinthía). Viile acestor comunități: Neméa, Arhaía Neméa (Vechea Nemée), Arhaíes Kleonés, Galatás, Aidónia, Petrí, Leóntio, Psári, Aspókampos, Koútsi, Dáfni, Kastráki, Mpoziká, Titáni, Gymnó, Malandréni și Kefalári, alcătuiesc zona de producere a vinurilor «de calitate superioară, cu nume de proveniență Neméa».

Prin reglementările legislative de delimitare a zonei de producție, s-a stabilit, pe lângă altele, că vinurile trebuie extrase exclusiv din soiul Aghiorghitic, adaptat de secole la condițiile climatice ale regiunii, și că trebuie prelucrate în vinăriile aflate în interiorul zonei amintite mai sus. Această zonă este înconjurată de lanțuri muntoase, care se termină cu niște coline și pante de înălțime medie, cultivate cu viță de vie, aflate la o altitudine de aproximativ 700-850 metri.

Această reglementare legislativă a reprezentat o etapă deosebit de importantă pentru agricultura regiunii respective. Astăzi, Neméa este cea mai mare zonă de producere a vinurilor roșii de calitate superioară din Grecia (Kourákou-Dragóna, Neméa). Conform datelor oficiale, suprafața cultivată cu viță de vie se întinde la circa 25.000 de hectare.

În 2011, odată cu împlinirea a 40 de ani de la inventarea termenului «vinuri de calitate superioară, cu nume de proveniență Neméa», a apărut o nouă denumire, menită să o înlocuiască pe cea veche: «vinuri cu nume protejat de proveniență Neméa», denumire care are drept scop adaptarea legislației grecești la cea a Uniunii Europene. Motivele care au dus recunoașterea locurilor de proveniență a vinurilor ca «nume de proveniență» nu sunt altele decât protejarea atât a regiunilor de producere a vinului și, inclusiv, a calității vinului produs, cât și a consumatorilor de invazia imitațiilor.

A consemnat: Dr. Nikólaos E. Palyvós

Bibliografie:

Ανεξερεύνητη Πελοπόννησος (Peloponezul necercetat), ed. Road, Atena 1998.

Stavroúla Kourákou-Dragóna, Νεμέα – Ιστορικό Οινοπέδιο (Neméa – Loc istoric de cultivare a viței de vie, ed. Foínika, Atena 2012.

Miliarákis Antónios, Γεωγραφία–Πολιτική, νέα και αρχαία του Νομού Αργολίδος και Κορινθίας (Geografia-Politica nouă și veche a județelor Argolída și Korinthía), ed. Estía, Atena 1886.

Miles Lambert-Gocs, Τα Ελληνικά Κρασιά – Οδοιπορικό στη χώρα του Διονυσίου (Vinurile grecești – Călătorie în țara lui Dionisie), ed. Tríaina, Atena 1993.